Animalele ale căror trupuri le purtăm

Fermă de nurci, Polonia 2015. Sursa Foto: Paolo Marchetti - Prețul vanității
Fermă de nurci, Polonia 2015. Sursa Foto: Paolo Marchetti - Prețul vanității

Timp de citire: 6 minute
În trecut, oamenii purtau blană, piele, lână, puf deoarece acestea erau singurele opțiuni pentru a se feri de frig.
Astăzi perpetuăm acest obicei din obișnuință, comoditate, tradiție sau pentru modă, deși obținerea acestora presupune practici pe care cei mai mulți dintre noi nu le-am susține niciodată dacă victimele acestora ar fi câinii și pisicile pe care le iubim.

Animalele care cad victime „modei” nu sunt cu nimic diferite de animalele pe care le iubim; acestea au personalități unice și distincte, iubesc joaca și își doresc să trăiască!
Milioane de animale sunt ucise de dragul „modei”.
Mai mult, materialele artificiale și cele naturale de origine vegetală existente astăzi pe piață au ajuns foarte performante astfel încât sunt de o calitate mai bună decât cele provenite de la animale.

Dacă îți pasă de ANIMALE, de MEDIU sau de DREPTATE trebuie să știi următoarele:

Blană

BLANA nu este un produs secundar ci provine de la animalele vânate sau crescute în ferme, special pentru industria modei.
Aceste animale sunt ținute în cuști înguste de 60x30x30 cm³, ceea ce duce la dezvoltarea unor comportamente anormale, inclusiv automutilare!
Se estimează că 90% dintre animalele crescute în ferme sunt folosite pentru ornamente sau căptușeli din blană (manșete, glugi, gulere și accesorii); așadar, cumpărarea unui articol vestimentar ce conține chiar și un petic de blană finanțează industria blănurilor.
Multe țări europene au desființat sau sunt în procesul de a desființa fermele de blană! Din acest motiv, corporațiile care aleargă după profit se îndreaptă spre țările est europene și China, țări în care nu există reglementări și autorități care să verifice bunăstarea animalelor, acest lucru însemnând că animalele au și mai mult de suferit!

Fermă de blană în Letonia 2016. Animalele sunt ținute în cuști mici, cu picioarele direct pe gratii. Din cauza stresului, ajung să se mutileze și canibalizeze. Sursa foto: Dzīvnieku Brīvība
Fermă de blană în Letonia 2016. Animalele sunt ținute în cuști mici, cu picioarele direct pe gratii. Din cauza stresului, ajung să se mutileze și canibalizeze. Sursa foto: Dzīvnieku Brīvība
Fermă de nurci, Polonia 2015. În spate se pot vedea trupurile neînsuflețite ale câtorva mii de nurci jupuite de blană și aruncate la gunoi. Sursa Foto: Paolo Marchetti - Prețul vanității
Fermă de nurci, Polonia 2015. În spate se pot vedea trupurile neînsuflețite ale câtorva mii de nurci jupuite de blană și aruncate la gunoi. Sursa Foto: Paolo Marchetti - Prețul vanității

Puf

PUFUL și PENELE folosite la îmbrăcămintea și pilotele din magazine nu sunt, de cele mai multe ori, un produs secundar al industriei cărnii și ouălor, ci există ferme care exploatează aceste păsări special pentru puful și penele lor.
Aceste ferme folosesc unul din două procedee de colectare: fie jumulirea pe viu, proces în care li se rupe de multe ori și pielea, aceasta fiind cusută la loc fără anestezie, fie colectarea pufului prin periere, proces în care păsările sunt de multe ori jumulite pe viu „din greșeală”!
Păsările sunt jumulite de mai multe ori pe parcursul vieții lor scurte.
80% din puful folosit la nivel mondial provine din fermele chinezești, unde normele de protecție a animalelor sunt practic inexistente!
Puful folosit pentru jachete, cel care se comprimă foarte ușor, este cel colectat de la păsări post mortem (nu cel colectat de la păsările vii), adică de la păsările exploatate pentru foie gras și carne – foie gras fiind cel mai dezvoltat sector de exploatare a gâștelor și rațelor.
Exploatarea și îmbolnăvirea intenționată a rațelor și gâștelor pentru obținerea ficatului gras (bolnav de steatoză hepatică) implică hrănirea forțată printr-un tub lung introdus pe gât până când ficatul acestora se îmbolnăvește.
Producția de foie gras e interzisă în multe țări precum Marea Britanie, Austria, Germania, Danemarca, Polonia, Cehia, Luxemburg, Noua Zeelandă, Africa de Sud și în majoritatea Statelor Unite ale Americii.

Găște jumulite pe viu. Sursă foto: speakupforthevoiceless.org
Găște jumulite pe viu. Sursă foto: speakupforthevoiceless.org

Lână

LÂNA nu provine din ținuturi mioritice idilice, de la animale fericite care zburdă pe iarba verde, așa cum suntem păcăliți să credem. Australia este cel mai mare producător de lână, iar majoritatea brandurilor își procură lâna de acolo.
Cea mai comună rasă exploatată pentru lână în Australia este rasa merinos, o rasă selectată artificial pentru a avea surplus de piele, deci mai multă lână.
Acest surplus provoacă moartea prin infarct miocardic a multor oi în perioada verii din cauza căldurii excesive.
Tot din această cauză, li se acumulează fecale în lâna din jurul posteriorului, iar acolo muștele depun ouă din care cresc viermi ce ajung să consume carnea oilor de vii, provocându-le dureri inimaginabile și o moarte cumplită.
Din dorința de a evita aceasta, uneori, fermierii taie bucăți de piele din zona în care se pot acumula fecalele, iar de multe ori animalele dezvoltă infecții mortale.
Lâna, lactatele de oaie și carnea de miel merg mână în mână.
Mulți oameni nu consumă carne de miel din milă, deoarece mieii sunt practic bebeluși, sugari furați de lângă mamele lor. Însă, ce mulți dintre noi nu știm e că acest obicei barbar a apărut din cauză că în fiecare primăvară există un surplus de berbecuți de care ciobanii doresc să scape.
Astfel, cumpărând orice produs provenit de la ovine, susținem moartea acestor miei care nu sunt cu nimic diferiți de puii de câini și pisici pe care îi avem acasă și pe care îi iubim și îi tratăm ca membri ai familiei.

Mieilor li se taie coada și urechile fără a li se administra anestezice sau calmante. Unii vor muri din cauza infecțiilor netratate, apărute în urma acestor mutilări sau a tunsului neatent care le provoacă răni. Fermă din Patagonia. Sursa foto PETA
Mieilor li se taie coada și urechile fără a li se administra anestezice sau calmante. Unii vor muri din cauza infecțiilor netratate, apărute în urma acestor mutilări sau a tunsului neatent care le provoacă răni. Fermă din Patagonia. Sursa foto PETA

Piele

PIELEA folosită în marochinărie provine în cea mai mare parte din țări precum India și China unde nu există legi pentru protecția animalelor sau unde chiar dacă există legi, acestea nu sunt respectate.
Achiziția produselor din piele susține în mod direct fermele de carne deoarece pielea este de multe ori produsul secundar cel mai rentabil economic.
În fermele industriale animalele trăiesc în condiții inimaginabile și sunt ucise brutal la vârste fragede.
Prelucrarea pielii este una dintre cele mai poluante îndeletniciri, substanțele utilizate în pielărie (printre care și arsenicul, element cancerigen) fiind foarte dăunătoare mediului și afectând și muncitorii.
Studii realizate pe muncitorii din industria pielii au arătat că rata apariției cancerului la plămâni și a apariției leucemiei în rândul muncitorilor din Italia, Suedia și SUA este de 5 până la de 20 de ori mai mare decât media!

Studii realizate pe muncitorii din industria pielii au arătat că rata apariției cancerului la plămâni și a apariției leucemiei în rândul muncitorilor din Italia, Suedia și SUA este de 5 până la de 20 de ori mai mare decât media! Sursa foto PETA
Studii realizate pe muncitorii din industria pielii au arătat că rata apariției cancerului la plămâni și a apariției leucemiei în rândul muncitorilor din Italia, Suedia și SUA este de 5 până la de 20 de ori mai mare decât media! Sursa foto PETA
Prelucrarea pielii în Maroc. Muncitorii se scufundă în soluțiile toxice și cancerigene. Sursa foto: Vegan în România / Alexandra Vancea 2014
Prelucrarea pielii în Maroc. Muncitorii se scufundă în soluțiile toxice și cancerigene. Sursa foto: Vegan în România / Alexandra Vancea 2014

Puterea de a schimba ceva stă în mâinile tale!
Alege articole de îmbrăcăminte care nu susțin cruzimea față de animale.

Materiale fără cruzime Materiale provenite din suferință
  • Bumbac, Denim
  • In, Cânepă
  • Fibră acrilică (acril)
  • Poliester, Microfibră
  • Nailon, Plastic reciclat
  • Vâscoză
  • Piele sintetică sau piele artificială
  • „Piele” din ciuperci, frunze de ananas (Piñatex) sau plută
  • Blană sintetică, Puf sintetic
  • PrimaLoft, Thinsulate, GoreTex, Polartec Wind Pro, Thermolite
  • Blană
  • Angora (blană de iepure)
  • Puf, pene
  • Lână
  • Alte tipuri de lână: merino, pashmina, cașmir, mohair, shearling, alpaca, fleece
  • Piele naturală
  • Piele suede, piele întoarsă
  • Mătase

Află mai multe despre garderoba fără cruzime aici.

Indiferent de specie, toți ne naștem cu dreptul fundamental la libertate și integritate corporală.
Nu avem nevoie de trupurile lor pentru a ne ține de cald în sezonul rece.

Construiește-ți o garderobă fără cruzime. Citește etichetele. ALEGE inteligent și etic.
Iarna aceasta CRUZIMEA NU E LA MODĂ!

2 Comments

  1. Covaciu Beatrice

    Iubesc animalele!
    O petitie pentru oprirea masacrelor???
    Azi am plans toata ziua, acum…din nou.Eu nu mai rezist!!!

    • Alexandra Vancea

      O petiție nu va rezolva această problemă. Ce putem face este să ne schimbăm devenind vegani și să-i informăm și pe cei din jurul nostru să facă această schimbare. Putem să îi informăm distribuind această postare și educându-i în conversațiile noastre zilnice. Cât timp există cerere pentru blană, piele, carne, lapte, ouă etc.. aceste atrocități vor continua.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *