Întrebări frecvente despre testarea pe animale

În SUA există aproximativ 383 de laboratoare în care se efectuează teste pe animale. În aceste laboratoare sunt folosiți în fiecare an peste 70.000 de câini dintre care 96% sunt câini din rasa beagle. Sursa foto: Beagle Freedom Project
În SUA există aproximativ 383 de laboratoare în care se efectuează teste pe animale. În aceste laboratoare sunt folosiți în fiecare an peste 70.000 de câini dintre care 96% sunt câini din rasa beagle. Sursa foto: Beagle Freedom Project

Timp de citire 5 min

Este regretabil faptul că deși evoluția științifică și tehnologică ne-a oferit posibilitatea de a experimenta fără a produce suferință, unele universități, instituții de cercetare sau companii producătoare de medicamente ori de cosmetice preferă să supună în continuare ființe conștiente la teste crude și inutile.
Din fericire, tot mai multe persoane se informează în legătură cu aceste practici și ajung să se distanțeze de industriile care se fac vinovate de suferința și moartea animalelor. Acest articol își propune să analizeze și să demonteze cele mai comune mituri referitoare la testarea pe animale.

Întrebare #1:  Cine testează pe animale și de ce?

Există mai mulți responsabili pentru aceste teste și proceduri crude:

  • producătorii de cosmetice și produse de îngrijire personală, industria cosmetică și dermatocosmetică
  • producătorii de produse de curățenie și alte substanțe chimice
  • producătorii de medicamente, industria farmaceutică
  • cercetătorii din lumea medicală (se testează medicamente noi, proceduri chirurgicale și diverse tratamente)

Întrebare #2: Este testarea pe animale necesară progresului științific?

Răspuns: Majoritatea motivelor pentru care acest tip de teste încă există nu sunt de ordin științific, ci au legătură cu comoditatea celor din lumea medicală. Renunțarea la testele pe animale nu înseamnă încetinirea sau stoparea progresului științific, ci dimpotrivă, o îmbunătățire a calității rezultatelor anumitor experimente.

Metodele moderne de testare ale produselor cosmetice sau farmaceutice pot furniza date mai sigure, întrucât în mai multe situații oamenii de știință au ajuns la concluzii eronate în urma experimentelor pe animale. Cel mai bun exemplu în acest sens este cel al penicilinei, care a fost pentru prima dată testată pe iepuri, în cazul cărora nu a avut niciun efect terapeutic (la vremea aceea nu se cunoștea faptul că iepurii nu absorb corect această substanță). Un deceniu mai târziu, aceasta avea să-și dovedească utilitatea în urma testelor clinice.

Întrebare #3: Cât de relevante sunt rezultatele experimentelor pe animale?

Răspuns: Din cauza diferențelor semnificative dintre organismele animalelor și cel uman, rezultatele acestor teste sunt de multe ori complet irelevante. Astfel, 95% dintre medicamentele care trec de etapa testării pe animale se dovedesc a fi ineficiente sau periculoase atunci când sunt testate pe voluntari umani. În ceea ce privește maladiile precum cancerul, SIDA, diabetul sau bolile neuro-degenerative, în pofida a decenii de cercetare pe animale, nicio metodă terapeutică nu a funcționat suficient de bine în cazul oamenilor.

Cel mai bun exemplu care demonstrează ineficacitatea acestui tip de experimente este acela al thalidomidei, medicament care a fost lansat pe piață în anii 1950 după ce fusese testat pe animale și care a cauzat nașterea a peste 10.000 de copii cu malformații severe. De asemenea, un medicament pentru artrită numit Vioxx care fusese testat pe maimuțe înainte de a fi comercializat se face vinovat de 140.000 de decese la nivel global. Pe lângă aceste accidente, există și riscul ca oamenii de știință să ignore potențiale tratamente, întrucât anumite substanțe care sunt eficiente în cazul pacienților umani nu au niciun efect asupra animalelor.

Câinii exploatați în laboratoare sunt tatuați cu un cod de bare. Acești câini nu au nume, fiind identificați doar prin acest cod. În imagine un câine salvat dintr-un astfel de laborator din SUA. Sursa foto: Teresa Rhyne

Câinii exploatați în laboratoare sunt tatuați cu un cod de bare. Acești câini nu au nume, fiind identificați doar prin acest cod. În imagine, un câine salvat dintr-un astfel de laborator din SUA. Sursa foto: Teresa Rhyne

Întrebare #4: Sunt companiile obligate prin lege să testeze pe animale anumite produse înainte de a le pune pe piață?

Răspuns: Referitor la produsele de îngrijre personală și produsele cosmetice, în Uniunea Europeană (și, implicit, în România), nu doar că acest tip de experimente nu sunt solicitate de legislație, dar sunt și interzise în cazul produselor cosmetice și de îngrijire personală. Și alte state precum India, Israel sau Norvegia au interzis testarea cosmeticelor pe animale.

Totuși, legile din China nu permit comercializarea produselor netestate pe animale, motiv pentru care nicio companie care își vinde produsele pe piața chineză nu este cruelty-free. Din cauza acestor legi, multe companii care renunțaseră la testele pe animale au revenit la aceste practici, pentru a putea continua vânzările în China (un exemplu bun în acest sens fiind Avon și Yves Rocher).

Testele efectuate în numele progresului științific, medical sau farmaceutic sunt puțin reglementate și permit cele mai odioase și crude practici.

Întrebare #5: Ce animale sunt folosite în laborator?

Răspuns: Cele mai comune animale exploatate în scopul experimentelor sunt șoarecii și șobolanii, datorită gamei largi de teste la care pot fi supuși, dimensiunii reduse, costului redus de întreținere, a faptului că se reproduc foarte repede dar și a faptului că nu beneficiază de protecție legală. Conform Fundației Pentru Cercetare Biomedicală (Foundation for Biomedical Research), 95% dintre animalele exploatate în laboratoare sunt șoareci și șobolani.

Printre celelalte animale se numără câinii (în special cei din rasa Beagle), iepurii, care sunt folosiți în teste ce implică iritația ochilor, primatele non-umane (capturate din sălbăticie sau născute în captivitate), hamsterii, porcușorii de Guineea și animalele din ferme.

În unele țări, laboratoarele folosesc și animale de companie (câini și pisici) care sunt luate de pe străzi sau din adăposturi de către diverse persoane și apoi vândute în acest scop. Chiar și peștii sunt folosiți în teste ce urmăresc toxicitatea anumitor substanțe chimice asupra mediului acvatic.

În SUA există aproximativ 383 de laboratoare în care se efectuează teste pe animale. În aceste laboratoare sunt folosiți în fiecare an peste 70.000 de câini dintre care 96% sunt câini din rasa Beagle. Câinii din rasa Beagle sunt cei preferați pentru experimente deoarece sunt docili și iertători, iar talia mică permite manevrarea lor cu ușurință. Beagle Freedom Project este o organizație internațională axată strict pe această problemă; vă invităm să îi urmăriți.

95% din animalele exploatate în laboratoare sunt șoareci și șobolani conform Fundației pentru cercetare biomedicală (Foundation for Biomedical Research).

95% dintre animalele exploatate în laboratoare sunt șoareci și șobolani, conform Fundației pentru cercetare biomedicală (Foundation for Biomedical Research).

Întrebare #6: În ce măsură beneficiază animalele de laborator de un tratament uman?

Răspuns: În majoritatea cazurilor, animalele folosite în diferite experimente sunt lăsate să sufere pentru un timp îndelungat, întrucât de multe ori administrarea unor substanțe care să le ușureze durerile ar însemna compromiterea experimentului. Mai mult, nu există nicio lege care să protejeze anumite animale de laborator precum șoarecii, șobolanii sau peștii, ceea ce înseamnă că aproximativ 95% dintre animalele folosite drept cobai nu beneficiază de nicio protecție legală. Multe dintre teste presupun izolarea, înfometarea, imobilizarea, hrănirea cu forța, infectarea cu agenți patogeni, otrăvirea cu diverse substanțe și în final uciderea animalelor.

Întrebare #7: Care sunt alternativele testării pe animale?

Răspuns: Există numeroase metode sigure și eficiente de testare a produselor farmaceutice și cosmetice care nu implică animale, precum studiile epidemiologice, cele in vitro sau cele bazate pe simulări computerizate, metodele care implică culturi de țesuturi, studiile clinice, cercetarea bazată pe celule stem sau testarea produselor pe voluntari umani. În cazul disecției, sunt disponibile numeroase programe software care simulează animalul în cele mai mici detalii.

Întrebare #8: Dacă firma de cosmetice e românească și se știe că în U.E. testarea pe animale este interzisă, înseamnă automat că nu testează pe animale?

Răspuns: Nu înseamnă automat acest lucru. Dacă firma produce și dermatocosmetice, atunci legislația îi permite să testeze pe animale. De asemenea, dacă vinde produsele în țări unde testarea pe animale e obligatorie (cum ar fi China), atunci firma e răspunzătoare pentru acele teste pe animale.

Întrebare #9: Ce înseamnă „testat dermatologic”?

Răspuns: Testat dermatologic înseamnă testat pe piele. Poate fi pe a oamenilor sau pe a animalelor.

Întrebare #10: Un produs netestat pe animale („cruelty free”) este și vegan?

Răspuns: Un produs netestat pe animale nu este întotdeauna vegan. Căutați sigla „Vegan” sau citiți cu atenție ingredientele; de asemenea, atenție la anumite ingrediente care pot fi atât de origine vegetală, cât și animală (glicerina sau ceara de exemplu); în acest caz trebuie contactată firma în legătură cu originea ingredientului respectiv.

Puteți afla mai multe despre aceasta în articolul dedicat testării pe animale a produselor cosmetice și de îngrijire.
Pe pagina noastră puteți găsi de asemenea recomandări pentru produse netestate pe animale și vegane.

Penicilina a fost testată prima dată în anul 1929 pe iepuri și nu s-a observat niciun efect terapeutic, concluzionându-se că nu are nicio utilitate. Abia 10 ani mai târziu s-au făcut primele teste clinice care au dovedit eficiența acesteia. Mai târziu s-a descoperit că iepurii nu absorb penicilina la fel ca oamenii.

Penicilina a fost testată prima dată în anul 1929 pe iepuri și nu s-a observat niciun efect terapeutic, concluzionându-se că nu are nicio utilitate. Abia 10 ani mai târziu s-au făcut primele teste clinice care au dovedit eficiența acesteia. Mai târziu s-a descoperit că iepurii nu absorb penicilina la fel ca oamenii.

About Mihnea Popescu

I will respect your opinion as long as your opinion doesn’t disrespect someone’s existence.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *