Sunt invitat la masă, ce să fac?

Sursa foto: laminesubnuc.ro
Timp de citire: 15 min


Dacă nu ești vegan îți recomand să parcurgi întâi articolul De ce vegan? și Cele mai comune întrebări adresate veganilor.

Atunci când adoptăm un stil de viață vegan descoperim că reacțiile celor din jurul nostru sunt foarte variate, de la susținere și sprijin, la respingere, uneori chiar violență și agresivitate verbală. Din păcate, nu de puține ori chiar noi suntem victimele agresivității verbale sau hărțuirii în timp ce suntem acuzați că noi am fi cei agresivi, sau că ne „impunem părerile”.

De teama reacției celor din jurul nostru, pentru mulți vegani, situații sociale banale, cum ar fi o invitație la masă acasă la cineva sau la restaurant, pot deveni o sursă de stres.
Cum să procedăm? Să spunem că suntem vegani sau mai bine să ne prefacem că nu ne este foame? Sau, să facem o excepție și să mâncăm orice a pregătit gazda din „respect”?
Am auzit toate aceste abordări și multe altele din partea veganilor care se tem de reacții și posibile interpretări ale alegerii noastre de a ne trăi viața fără a face rău nenecesar.

De ce trebuie să spunem lucrurilor pe nume?

Pune-te în locul animalelor, cum te-ai simți? Ce așteptări ai avea din partea veganilor? Dacă am putea vorbi cu animalele din camionul care le duce spre abator sau cele care stau la rând în linia de tranșare, și ne-ar întreba „Tu ce faci pentru mine?”, ce le-am spune?

Deși faptul că suntem vegani ne permite să trăim conform valorilor noastre și fără a face rău animalelor, asta nu înseamnă din păcate că modul nostru de viață, luat singular, are un impact major asupra industriilor, asupra animalelor exploatate sau că va produce o schimbare de durată în cei din jurul nostru strict prin observarea exemplului personal.

Câți dintre noi nu avem prieteni sau colegi care fac regulat sport, în timp ce noi continuăm să fim comozi și sedentari, deși știm că acest lucru ne face rău? Deoarece puterea exemplului personal e limitată, e nevoie să vorbim deschis cu cei din jurul nostru, să îi informăm, încurajăm și să le oferim sprijin atunci când au nevoie.

Să ne imaginăm că trăim în perioada în care sclavia era o practică comună, iar noi suntem sclavi deținuți de o familie înstărită. Familia de peste drum este împotriva sclaviei, în consecință nu deține sclavi.
Ce așteptări am avea de la această familie? Ne-am dori să vorbească în numele nostru și să încerce să ne ajute? Sau, am considera că e suficient să nu dețină sclavi, și că e ok să nu vorbească despre asta de teama de a nu jigni, sau de a nu fi văzuți ca „extremiști”?

Exact ca în scenariul descris mai sus, e important să normalizăm veganismul și să ne informăm prietenii și cunoștințele că pot face alegeri alimentare mai etice. Dacă persoanele din jurul nostru nu cunosc informațiile pe care noi le avem și nu știu că pot face alte alegeri zilnice, nu le vor face.

Suntem datori să fim o voce pentru victime (animalele), deoarece vocile lor nu sunt ascultate.

Dacă ne respectăm prietenii îi vom informa corect

În al doilea rând, suntem datori față de cei pe care îi îndrăgim să le spunem adevărul și să le dăm ocazia să facă alegeri informate, conforme cu propriile lor principii.

Majoritatea oamenilor nu vor să facă rău nenecesar și consideră că iubesc animalele, fără să se gândească însă că acțiunile lor merg în contradicție cu acestea.
Cei mai mulți nu își dau seama că au de ales, nu știu că o alimentație vegană poate furniza toți nutrienții necesari și nu își imaginează cum se poate trăi o viață fără a folosi zilnic produse obținute prin exploatarea animalelor (și noi, majoritatea celor care suntem vegani, am fost cândva acolo, nu?).

Cei mai mulți oameni sunt persoane decente care nu vor să facă rău și care își doresc să-și trăiască viața cu demnitate.
A nu îi informa despre răul nenecesar produs animalelor înseamnă, în fond și la urma urmei, a ne îndoi de bunul lor simț, de integritatea lor și de capacitatea lor intelectuală.

Prin urmare, atunci când noi tăcem și nu ducem mai departe mesajul și informațiile care pot determina noi persoane să devină vegane, facem un mare deserviciu animalelor, condamnând tot mai mulți indivizi la moarte și perpetuând normele sociale care permit aceste nedreptăți.
În plus, facem un deserviciu celor din jurul nostru, cărora nu le dăm ocazia să afle adevărul.

Sursa foto: laminesubnuc.ro

Cum să procedăm? Opțiuni care nu ne trădează valorile

Invitație la cineva acasă

Majoritatea veganilor au avut experiențe pozitive atunci când au anunțat din timp gazda.
Cei mai mulți gospodari vor încerca să fie cât mai ospitalieri și vor pregăti ceva vegan pentru noi. E politicos să le mulțumim și să le spunem cât apreciem efortul depus.

În funcție de relația pe care o avem cu gazda și de natura evenimentului putem chiar să ne oferim să aducem un platou vegan sau să le sugerăm un preparat simplu cum ar fi pilaf de orez sau ciuperci sotate.

Dacă avem opțiunea să ducem un preparat vegan (și ne pricepem la gătit) recomandarea mea este să profităm de această ocazie și să ducem ceva delicios. Astfel putem să arătăm celorlalți că mâncarea vegană este delicioasă.

Pot exista situații în care gazda să nu pregătească nimic vegan, deși a fost anunțată din timp. Motivele pentru care a făcut acest lucru pot fi variate, deci e recomandat să vorbim deschis cu aceasta, în loc să presupunem automat că a avut intenții negative. De exemplu, unele persoane pot avea impresia că suntem la dietă și că în vizită putem face excepții, sau pur și simplu nu înțeleg conceptul de veganism.  Pe de altă parte, dacă descoperiți că intențiile gazdei au fost negative, aceasta înseamnă lipsă de respect față de noi și acest lucru trebuie discutat deschis.
Indiferent de motive, trebuie să explicăm politicos dar asertiv motivele pentru care nu dorim să mâncăm din preparatele non-vegane și că acest lucru nu reprezintă lipsă de respect din partea noastră; cel mai probabil nici comesenii nu ar mânca câini și pisici. Să consumăm preparatele respective „din respect” ar transmite un mesaj inconsistent și confuz pentru toți cei care sunt la masă. În caz că ne este foarte foame putem propune să comandăm o pizza vegană sau orice altceva vegan de la un catering sau restaurant cu livrare, sau putem pleca mai repede, în funcție de relația noastră cu gazda.

Invitație la masă în oraș

Atunci când stabilim o ieșire în oraș e o formă de respect reciproc să alegem un local potrivit pentru toți cei invitați. Recomandarea mea e să alegem un local vegan cu preparate delicioase, pentru a arăta că preparatele vegane sunt gustoase, dar și pentru a ne proteja pe noi înșine, deoarece e dureros să privești nedreptatea din farfuriile comesenilor.

Dacă cei cu care suntem la masă consumă produse provenite din suferința animalelor, recomandarea mea e să nu abordăm la masă subiectul veganismului.
Cel mai bine discutăm despre asta în avans, într-un cadru mai favorabil, deoarece, atunci când cei cu care vorbim servesc animale moarte, ei nu vor fi deschiși la mesajul nostru.

Abordarea „Liberation Pledge”

Mișcarea pentru drepturile animalelor nu este nimic altceva decât o mișcare de dreptate socială pentru animale, așa cum la rândul lor au fost mișcarea antisclavie, mișcarea pentru dreptul femeilor la vot și cum sunt la rândul lor alte mișcări împotriva unor nedreptăți încă prezente în societatea noastră (sărăcia, sclavia modernă, accesul la educație, discriminarea rasială, discriminarea femeilor etc.).

Dacă cineva ar bate un câine pe stradă, cei mai mulți dintre noi nu am sta pasivi ci am interveni; la fel, atunci când cineva contribuie la violența împotriva animalelor „de consum” nu ar trebui să stăm pasivi și să nu atragem atenția asupra violenței din farfurie și nedreptății comise.

E important să deschidem conversația și să fim aliații animalelor, nu călăii lor. În situații de nedreptate nu există cale de mijloc, nu există poziție neutră, pentru că ori ești împotriva violenței, ori ești de partea ei.

Dacă suntem împotriva uciderii animalelor, nu e normal să vorbim despre asta atunci când rezultatul violenței este consumat în fața noastră?
Dacă suntem prieteni adevărați cu persoana cu care luăm masa nu e normal să o informăm despre impactul alegerilor sale?

Liberation Pledge este o unealtă care ne încurajează să fim o voce pentru animale. Liberation Pledge este un jurământ care include trei părți:

Sursa foto: LiberationPledge.com

1. Trăiești vegan și îți asumi aceasta în mod public (nu te ascunzi);
2. Refuzi să stai la masă dacă se consumă trupurile (și secrețiile animalelor);
3. Îi încurajezi și pe alții să depună acest „jurământ”.

Scopul acestuia este:

  • de a denormaliza violența împotriva animalelor, într-o lume în care consumul produselor provenite din suferința animalelor este acceptat social;
  • de a arăta respect față de victime, de a arăta că ne opunem unui sistem brutal și de a determina pe cei din jurul nostru să contribuie la crearea unei lumi mai bune;
  • de a ne încuraja să vorbim, de a ne oferi suport moral și de a ne reaminti de ce suntem vegani;
  • de a deschide conversația.

Atunci când stăm la masă în timp ce chiar în fața noastră se consumă produse obținute prin exploatarea animalelor transmitem mesajul că e în regulă să se consume animale, că aceasta este o alegere „personală”, perpetuând normalizarea consumului de animale.
Atunci când „alegerea” noastră are victime nu putem vorbi de o alegere. Așa cum nu am spune niciodată că e alegerea soțului să își bată nevasta, că e alegerea violatorului să violeze, sau că e alegerea hoțului să fure!

Cei mai mulți oameni mănâncă animale pentru că… cei mai mulți oameni mănâncă animale.
Astfel se perpetuează acceptarea socială a acestui lucru, iar noi trebuie să încercăm să schimbăm normele sociale în cadrul cărora e acceptat să consumăm și să provocăm suferință.

E foarte important să fim deschiși și prietenoși atunci când explicăm celorlalte persoane; jurământul nu e o modalitate de a pretinde că suntem mai buni sau de a ne izola de ceilalți.
De aceea, rămâne la alegerea fiecărui vegan dacă tolerează sau nu consumul de secreții ale animalelor (lapte, ouă, icre). Scopul e să ofere ocazia unei discuții oneste, nu de a ne izola de ceilalți. De asemenea, unele situații pot fi la limită, vom aborda acest lucru în cele ce urmează.
Un activist eficient este acela care creează cât mai multe ocazii pentru a vorbi în numele animalelor și care poartă conversații de impact, nu unul care se izolează de non-vegani.

Cum funcționează?

Câțiva pași care te pot ajuta:

  1. Te înscrii pe site-ul oficial. Te alături comunității Facebook sau comunității de pe forum.

    Sursa foto: LiberationPledge.com

  2. Faci un anunț public pe care îl distribui pe social media folosind #LiberationPledge.
  3. Unele persoane care au depus acest jurământ preferă să poarte o brățară în formă de furculiță – uneori chiar formată dintr-o furculiță îndoită – sub deviza „Bend your fork, not your values”). Nu există o obligație în acest sens; rolul acesteia este de a stârni curiozitatea și a porni conversația.
  4. Explici prietenilor și familiei despre noul jurământ și ce presupune acesta.
  5. Aplici jurământul în viața de zi cu zi.
  6. Fii puternic și rămâi ferm pe poziție adoptând o atitudine non-violentă în fața conflictului. Caută sprijin în comunitatea Facebook sau pe forum.

Dacă ești reticent la depunerea unui jurământ, nici nu trebuie să faci asta. Pentru a aplica acești pași nici nu e nevoie să depui un jurământ! Poți integra aceste informații în viața de zi cu zi pur si simplu.

Cum îl aplic? Cum vor reacționa ceilalți?

E recomandat, atunci când e posibil, să anunțăm din timp și dacă e cazul să venim cu propuneri: putem alege un local vegan, un ceai sau o cafea în locul unei mese, putem merge la o plimbare în loc de cină, sau putem merge în vizită după servirea mesei, sau pleca înainte de servirea mesei.

Experiența mea și a altora cu Liberation Pledge este în cea mai mare parte pozitivă. Persoanele care mă apreciază și respectă mă ascultă și vor încerca să mă înțeleagă. În cazul acelor persoane care nu sunt deschise la dialog sau care prețuiesc carnea din farfurie mai mult decât mă prețuiesc pe mine personal… am opțiunea de a alege o altă activitate care nu îmi încalcă valorile.

Situațiile de business, dar și altele, sunt în zona gri și rămâne la latitudinea fiecăruia de a decide cea mai bună direcție și de a acționa strategic pentru a avea impact real, pe termen lung. Un exemplu în acest sens poate fi un interviu pentru un job care are loc la masa de prânz sau un părinte încăpățânat.

Pot exista situații în care ceilalți să acționeze agresiv; trebuie să fim pregătiți pentru asta și să acționăm non-violent în cazul unui conflict. Pentru orice situație există un grup Facebook și un forum de suport, în care puteți dezbate orice situație specifică.

De regulă oamenii înțeleg atunci când le spun că nu pot să mă simt bine când cineva consumă în fața mea rezultatul atrocităților împotriva cărora lupt.
Îi cer unui iubitor de câini să își imagineze cum ar fi să mănânce la masă cu un comesean care consumă pulpă de câine și de obicei aceasta ajută foarte mult să mă fac înțeleasă și în același timp descrie foarte clar realitatea cu care se confruntă zilnic animalele.

Află mai multe pe pagina oficială LiberationPledge.com sau trimițându-ne un mesaj.

Cum să explic? Cum să port o astfel de discuție?

Comunicarea asertivă și informarea noastră joacă rolul cheie. Articolul 10 Sugestii pentru comunicare eficientă vorbește mai în detaliu despre aceste lucruri și oferă informații practice.

De ce mănâncă oamenii carne și de ce reacționează negativ când vorbim despre veganism?

Aducând în discuție veganismul și drepturile animalelor nu facem decât să aducem în discuție o violență ascunsă sub preș și inconsecvențele noastre interioare (nu dorim să facem rău nenecesar și totuși îl facem). Acest lucru declanșează de multe ori reacții negative. Tulburăm pacea aparentă, fapt care aduce conflictele interioare și violența împotriva animalelor în prim plan.

Pacea reală presupune absența violenței, nu mascarea sau ignorarea ei. Nu trebuie să confundăm liniștea și pacea aparentă, cu pacea reală.
Atunci când cei de lângă noi consumă animale, nu putem spune că există pace. Atâta vreme cât există violență în farfurie nu poate exista pace, iar atâta vreme cât avem inconsistențe interioare nu putem fi autentici.

E important să înțelegem de ce mulți oameni care sunt buni, onești, empatici, în unele aspecte ale vieții, devin agresivi când abordăm subiectul veganism și să ne folosim de aceste cunoștințe pentru a purta conversații autentice și pline de compasiune și față de non-veganii cu care discutăm.

Melanie Joy, doctor în psihologie, a identificat motivele pentru care oamenii consumă animale și felul în care aceștia  justifică acest lucru, motive pe care care le prezintă succint în acest TED Talk (cu subtitrare în limba română):

Cei mai mulți oameni consumă animale și produse de origine animală nu pentru că vor asta neaparat, ci din obișnuință, comoditate, pentru că cei din jurul lor fac asta, pentru gust și pentru că, cel mai probabil, nici nu s-au gândit vreodată că există alternative. Cei mai mulți oameni nici nu își dau seama că pot face alte alegeri.

Disonanța cognitivă este un termen psihologic care denotă prezența unei inconsistențe în felul în care acționăm și valorile în care credem, denotă existența unui conflict intern.
De exemplu, știm că fumatul e dăunător dar continuăm să fumăm sau știm că animalele suferă dar continuăm să le mâncăm.
Când suntem confruntați cu astfel de  inconsistențe interioare vom căuta fie să le rezolvăm (să ne lăsăm de fumat), fie să le negăm (studiile care arată că fumatul e dăunător nu sunt de încredere), fie să ne mințim că nu e chiar atât de grav (țigările pe care le fumez nu sunt așa de nocive) sau să negăm că ne pasă.
Exact același lucru se întâmplă și când oamenii se simt „amenințați” de mesajul vegan: „Iubesc animalele, sunt un om bun și, totuși, le mănânc”.

Atunci când un non-vegan este pus în fața informației că alegerile sale afectează animalele, foarte probabil să apeleze la cele 4 justificări ale consumului de animale (și secreții ale acestora) identificate de Melanie Joy: deoarece consideră acest lucru normal, natural, necesar sau pentru gust. Justificările înșiruite de consumatorii de carne se încadrează în aceste 4 categorii.

E important să cunoaștem aceste lucruri și să nu fim luați prin surprindere de reacțiile celor din jur. Cu cât suntem mai calmi și mai siguri pe noi, cu atât vom fi mai eficienți.

De ce o abordare activă?

În încheiere vă invit să urmăriți un clip scurt și să acționați în interesul animalelor și al unei lumi mai drepte.

Acest articol prezintă părerile mele personale influențate de Melanie Joy, Casey Taft, The Liberation Pledge, DxE, Lauren Gazzola, James Aspey, Robert C. Jones și reflectă experiența mea din ultimii trei ani.
Acestea nu reprezintă recomandări universale, general valabile, dar cred că se pot aplica în majoritatea cazurilor. Încurajez pe fiecare să reflecteze asupra propriilor abordări și principii și să facă alegeri care îl reprezintă, fără a uita că trebuie să fim aliații animalelor și că a fi neutru în situații de nedreptate e practic imposibil.

Resurse

  1. Melanie Joy – Understanding carnism for effective vegan advocacy (IARC 2016)
    Melanie Joy – Carnism: Why Eating Animals Is a Social Justice Issue
    Melanie Joy – Beyond Carnism
  2. Melanie Joy – Sustainable activism: How to Be More Effective and Fulfilled (IARC 2015)
  3. Earthling Ed – How to Talk to Non-Vegans
  4. James Aspey – This Speech Is Your WAKE UP CALL!
  5. Rehana Sara – The Liberation Pledge & Non-vegan Loved Ones?
  6. Casey Taft – Motivational Methods for Vegan Advocacy: A Clinical Psychology Perspective

About Alexandra

"Don't be sorry, do something" - The Animals

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *