Într-o conversație cu un non-vegan, vrem să arătam că veganii sunt persoane rezonabile, logice, respectuoase și că veganismul nu e un „trend”, ci o mișcare de dreptate socială și este susținut de știință. Fiecare dintre noi este un ambasador al veganismului, o voce pentru animale și, de fiecare dată când purtăm o conversație, noi reprezentăm pe toți veganii în fața interlocutorului.
Dacă ar fi să alegem o aptitudine pe care să o recomandăm tuturor veganilor, aceea ar fi capacitatea de a comunica eficient. Comunicarea eficientă și asertivă este esențială în activism. Un vorbitor eficient este o persoană cu care ascultătorii nu doar se simt bine, dar se simt bine cu ei înșiși. Oratorii eficienți sunt clari, direcți, sensibili atunci când vorbesc și atenți atunci când ascultă pe ceilalți.
Câteva lucruri importante de avut în considerare în momentul în care discutăm cu cineva despre veganism și drepturile animalelor:
1. Limbaj respectuos și respect față de interlocutor.
În primul rând, putem respecta o persoană fără a-i respecta alegerea influențată mai mult sau mai puțin de normele sociale; e important de acordat beneficiul îndoielii căci întrebările, oricât de ciudat ar suna pentru noi, ar putea fi legitime.
E o idee bună să încurajăm dialogul și întrebările, să validăm întrebările primite („Și eu mă întrebam acest lucru înainte să devin vegan(ă)”, „Nici eu nu știam că…”, „O întrebare foarte bună”) și să încercăm să înțelegem că majoritatea persoanelor nu cunosc toate informațiile pe care noi le-am dobândit de când am devenit vegani. Să ne amintim cum eram noi înainte și să ne gândim cum am fi dorit să ni se răspundă.
-„Mă bucur că mi-ai adresat această întrebare; nici eu nu știam că poți trăi sănătos pe o alimentație care exclude produsele se origine animală.”
-„O întrebare foarte bună în legătură cu forma caninilor! Și eu m-am întrebat același lucru înainte de a fi vegan și mă bucur că am ocazia să îți împărtășesc ceea ce știu acum.”
– Putem parafraza, de exemplu: „Și plantele simt durere!”. „Aha, deci te întrebi unde tragem linie în a nu face rău?”
– Putem valida întrebările spunând că majoritatea oamenilor nu cunosc detaliile din spatele industriei, de exemplu când e vorba de lactate și ouă: „Majoritatea dintre noi nu știm și nu ni se spune că e nevoie ca vacile să aibă vițel pentru a da lapte, vițel care la scurt timp de la naștere e luat de lângă mama lui și trimis la abator.”
2. Aspirăm la schimbarea normelor sociale. Nu atacăm omul, ci mentalitățile și normele.
Majoritatea consumăm sau am consumat produse rezultate din suferința animalelor pentru că așa am fost învățați în copilărie, nu pentru că ne dorim neapărat să facem asta.
– „Nici eu nu m-am născut vegan; am ales să devin vegan după ce am aflat realitatea din spatele consumului de produse animale.”
– „Înțeleg că gândești așa pentru că a consuma produse provenite de la animale e un lucru acceptat social, însă e dovedit că o alimentație bazată pe plante ne poate furniza toți nutrienții necesari și ne poate proteja de anumite boli.”
3. Accentul cade întotdeauna pe drepturile animalelor și argumentul etic. (Vezi și punctul 4) Menținem atenția pe animale și pe faptul că nu e necesar să le exploatăm, că nu o facem decât din obișnuință, comoditate și din necunoașterea alternativelor etice.
Nu compara suferința animalelor cu cea a oamenilor, spunând că animalele suferă mai mult. Deși poate crezi că este adevărat, e foarte posibil să ofenseze ascultătorul.
Argumentul etic:
- Este unul pe care îl putem susține fără a avea doctorat în nutriție, medicină sau ecologie;
- Este argumentul pe care îl vom câștiga indiferent de specializarea interlocutorului (de exemplu, în ce privește argumentul ecologic, deși e general acceptat în comunitatea științifică, din păcate nu există un consens referitor la cifrele vehiculate din diverse surse și unele organizații de mediu nu recunosc că există o problemă la nivel ecologic);
- În sfera etică nu există argument care să justifice răul nenecesar;
- Majoritatea oamenilor vor să fie buni;
- Veganii care au adoptat acest stil de viață pentru animale sunt cei mai înclinați să și rămână vegani.
4. Punctul de start. Dacă vedem că persoana cu care discutăm este interesată de sănătate sau de protecția mediului, putem folosi acest lucru pentru a deschide discuția, fără a pretinde că suntem experți în medicină/ecologie dacă nu suntem.
Dacă am avut experiențe personale pozitive cu o alimentație vegană putem vorbi despre experiența noastră, însă fără a generaliza, deoarece fiecare organism e diferit.
De asemenea, să avem grijă să nu pierdem esența veganismului, adică să aducem sau să readucem animalele în prim-plan.
Un impediment întâlnit în adoptarea unui mod de viață vegan este teama de a nu dezvolta carențe nutritive, deci e important să explicăm că o alimentație vegană planificată ne poate furniza toți nutrienții esențiali, și mai mult, conform asociațiilor internaționale de nutriție și dietetică, chiar ne pot feri de anumite boli (obezitate, boli cardiovasculare, tensiune mărită, diabet de tipul 2, și unele tipuri de cancere).
5. Esență, nu deviere. Majoritatea oamenilor au în minte multe întrebări și neclarități legate de veganism, deci e bine să încercăm să adresăm cât mai multe dintre ele în loc să dezbatem în detalii irelevante una singură și să le lăsăm pe celelalte neadresate. De exemplu, nu are sens să vorbim o oră despre rolul caninilor. E irelevant atâta vreme cât se știe că putem trăi sănătos fără carne.
Oferind un răspuns pentru cele mai comune justificări pe care le au oamenii pentru consumul de carne și eliminând preconcepțiile existente, putem aduce persoanele mai aproape de veganism.
De asemenea, nu suprasatura discuția cu informație și statistici. Oamenii se pot simți copleșiți de informație, pe de o parte, iar pe de altă parte, numerele mari sunt greu de asimilat și rareori (spre deloc) impresionează oamenii.
6. Atitudinea interlocutorului. Încearcă să urmărești dacă persoana chiar e interesată de veganism sau vrea doar să te irite. Răspunde primei întrebări, dar urmărește cu atenție încotro merge discuția și dacă îți dai seama că e destinată eșecului, o închei.
Unii vor încerca să te jignească; nu le da această ocazie. E dreptul tău să închei conversația în momentul în care celălalt devine agresiv sau jignește.
Când constați că o discuție nu duce nicăieri, că interlocutorul nu are niciun interes să aibă un dialog civilizat, începe să jignească sau să devină agresiv, poți să închei respectuos conversația: „Îmi pare rău, dar această conversație nu este productivă, așa că am s-o închei aici. Vă doresc o zi frumoasă.”
De asemenea, nu e recomandat să discutăm la masă, în timp ce interlocutorul are animale în farfurie. În acel moment mecanismul de autoapărare este la cote maxime. Dacă cineva ne întreabă despre veganism la masă, îi putem răspunde că ne-am bucura să discutăm după masă, la o plimbare, sau să stabilim o întâlnire.
7. Fii eficient, concentrat pe rezultate și nu pierde timpul în discuții cu trolii, persoane care în mod clar vor să te provoace. Nu răspunde la remarci de felul: „Te invit la o friptură”; unele discuții e mai bine să nu aibă loc.
Acest lucru ține și de igiena noastră emoțională. Consumându-ne în discuții fără final nu ne face bine pe termen lung și nu ajută animalele.
De asemenea, referitor la conversațiile interminabile pe internet, invită persoana cu care discuți la o întâlnire față în față. Aceste conversații sunt mult mai personale și eficiente.
8. Dialog, nu monolog. Împărtășește experiențe personale, exersează ascultarea activă – parafrazează-l, confirmă-i remarcile valide, fă-l să pună întrebări. Evită să ții un monolog că altfel oamenii se vor deconecta. Fii empatic, încearcă să creezi o conexiune cu cealaltă persoană. Adresează întrebări pentru a înțelege preocupările aparte ale persoanei respective. Nu oferi sfaturi fără să ți se ceară; evită formulări de felul „trebuie să”, altfel oamenii se vor simți controlați și vor intra în defensivă.
9. Nu îți fie rușine să recunoști că nu știi toate răspunsurile. Spune-i că te vei interesa și îi vei da un răspuns. Readu subiectul răului nenecesar; nu e nevoie să ai răspunsuri la orice câtă vreme știi că nu e nevoie să mâncăm animale pentru a fi sănătoși.
Ocazional vei fi abordat de persoane care trăiesc sau practică exploatarea animalelor în viața de zi cu zi: vânători, fermieri, hingheri, lucrători în abatoare etc.
Fii pregătit pentru astfel de interacțiuni și întrebările specifice pe care acești oameni le pot adresa. Dacă nu ai răspunsuri exacte la preocupările lor (și adesea nu vei avea, dacă nu ai studiat în detaliu aceste domenii!) e în regulă să spui că nu știi răspunsul, dar că animalele au dreptul la propria viață și propriul trup.
10. Sădește o sămânță. Mulți vegani se așteaptă ca la finalul discuției interlocutorul să devină vegan. Rar se întâmplă acest lucru pentru că oamenii au nevoie de timp să gândească, să analizeze până să ia o decizie cu așa mare impact. Rolul nostru e să îi provocăm la introspecție și să îi asigurăm că oricând au nevoie de ajutorul nostru, ne pot contacta (e recomandat să lăsăm o carte de vizită, un pliant, să recomandăm un grup de Facebook etc.).
De asemenea, e recomandat să direcționăm interlocutorul către materiale și informații despre veganism (de exemplu acest site sau materiale de interes pentru persoana cu care am discutat) și să îl asigurăm că poate apela la noi (dacă ne simțim confortabil în această situație) sau la comunitatea online oricând are întrebări.
Încurajează interlocutorii să devină vegani, menține focalizarea pe această țintă, dar încurajează orice pas intermediar în această direcție: „Nu mai consum carne.” „Excelent, o decizie minunată pentru care ai tot sprijinul meu. Poți apela oricând la mine pentru recomandări și sfaturi. De asemenea, sunt disponibil(ă) să îți povestesc și despre cruzimea din spatele laptelui și ouălor.”
BONUS: O sursă de informare
Deoarece întrebările pe care le primim ca vegani sunt mai mereu aceleași, recomandăm tuturor să citească răspunsurile noastre la cele mai comune întrebări adresate veganilor și să fie pregătiți cu răspunsuri succinte pentru aceste întrebări comune.
Cartea „Motivational Methods for Vegan Advocacy: A Clinical Psychology Perspective” de Casey Taft ne învață cum să navigăm conversațiile cu non-vegani despre veganism și drepturile animalelor pentru a fi cât mai eficienți. Puteți descărca un rezumat în limba engleză al acestei cărți: Assertive Vegan Communication și Stages of Behavioral Change. Următoarea secțiune vorbește despre stadiile schimbării comportamentale prezentate în carte.
Stadiile schimbării comportamentale
Este important pentru noi să alegem o abordare eficientă în momentul în care ne dăm seama că interlocutorul e pregătit pentru informație. O întrebare simplă precum „Ești interesat să devii vegan?” sau „Cum te-aș putea ajuta să devii vegan?” ar putea fi cea mai eficace intervenție.
În următoarele rânduri vor fi rezumate stadiile schimbării comportamentale, adaptate la activism pentru drepturile animalelor, din cartea „Motivational Methods for Vegan Advocacy” scrisă de Casey Taft.
• PRECONTEMPLAREA
Precontemplarea este stadiul în care persoana în cauză nu consideră că are nevoie să își schimbe comportamentul. Din contră, ar putea fi chiar mândră de tradițiile și obiceiurile ce presupun exploatarea animalelor. Ce putem face în acest stadiu este să îi arătăm documentare și articole despre zootehnie și să ținem cont că puterea exemplului nu are niciun efect asupra lor. Dacă în urma unui dialog ne dăm seama că persoana nu face decât să aducă justificări să își apere alegerea de a face rău nenecesar, cel mai bine e să încheiem discuția și să îi spunem că suntem dispuși să o reluăm cu altă ocazie, când aceasta va dori să afle mai multe informații.
• CONTEMPLAREA
În acest stadiu, oamenii sunt deschiși să învețe despre cruzimea din spatele industriilor exploatatoare de animale și agreează conceptul veganismului. E posibil să vă ceară rețete vegane și informații despre nutriție. E important aici să și întărim argumentele legate de etică deoarece acestea sunt baza veganismului și sunt cele mai convingătoare. De asemenea, acum e momentul oportun să întrebăm persoana dacă este interesată să devină vegană. În momentul în care admite intenția, e cu un pas mai aproape de acțiune. Dacă răspunde cu voce tare, e ca și când ar face o promisiune față de ea însăși.
• PREGĂTIREA
Individul se pregătește să facă schimbarea. Aici are nevoie de cât mai multe informații practice despre un stil de viață vegan, pentru a face tranziția cât mai repede. E important să fim încurajatori (să nu îi reproșăm dacă mănâncă din greșeală ceva ce conține ingrediente de origine animală sau dacă nu e convins pe moment că uleiul de palmier nu este vegan). Trebuie să îi reamintim scopul veganismului, acela de a nu face rău nenecesar, de a fi în aliniament cu propriile principii (până la urmă majoritatea oamenilor sunt împotriva cruzimii față de animale, dar veganii sunt cei care și demonstrează acest lucru). E important de ținut cont că fiecare om e diferit și are propriul ritm de învățare, așa că unii oameni au nevoie de o perioadă de tranziție, iar alții fac trecerea la veganism imediat; e de preferat să îi lăsăm pe ei să aleagă ritmul în condițiile în care le și explicăm scopul final (de a înceta violența față de animale). În privința principiului reducționismului, Casey Taft face aici o paralelă între violența față de animale (prin cumpărarea de produse animale) cu violența domestică: îi poți spune unui bărbat să fie mai puțin violent cu soția lui, să o bată mai puțin, sau îi spui să înceteze imediat? În momentul în care vedem și animalele ca fiind victime ale oprimării, atunci ne dăm seama că principiul reducționismului e destul de injust față de ele. Până la urmă e foarte simplu în ziua de azi să fii vegan, cu toate informațiile pe care le avem la dispoziție. Odată ce ți-ai setat acest obiectiv, ești deschis să înveți și te adaptezi la noul stil de viață.
• ACȚIUNEA
Aici, individul începe să își schimbe obiceiurile de zi cu zi. Din nou e necesar să oferim suport moral și să încurajăm, să felicităm persoana în cauză pentru efortul pe care îl depune pentru a-și schimba niște obiceiuri adânc înrădăcinate. E recomandat să îi sugerăm să se alăture unei comunități vegane online sau offline.
• MENȚINEREA
Acesta este un stadiu sensibil în care e posibilă recăderea. Dar cu cât persoana rezonează mai mult cu argumentele etice, cu atât e mai puțin probabil să renunțe la veganism. Partea bună e că în cazul recăderii, persoana nu se va întoarce la precontemplare, ci la oricare dintre celelalte stadii, iar noi o putem ajuta să revină la acțiune.
În cele din urmă, un activist eficient își ia angajamentul că își va dezvolta continuu abilitățile de comunicare. Este un efort necesar pentru a crea o lume mai bună pentru animale, dar ne este de folos și nouă, în dezvoltarea personală.
Să nu încetăm să învățăm niciodată!
Referințe și resurse
- Casey Taft, “Motivational Methods for Vegan Advocacy: A Clinical Psychology Perspective“
- Melanie Joy, “Beyond Beliefs : A Guide to Improving Relationships and Communication for Vegans, Vegetarians, and Meat Eaters (Melanie Joy)“
- Melanie Joy, “Strategic Action for Animals“
- Canalul de YouTube al lui Earthling Ed
- Responding Effectively to Speciesist Arguments (Workshop DxE, octombrie 2016)
Recomandăm vlogurile lui Earthling Ed, activist vegan pentru drepturile animalelor din Marea Britanie. În videoclipul de mai jos prezintă câteva strategii testate de el în activismul stradal, pentru felul în care putem aborda și discuta cu oamenii într-un mod cât mai eficient.
