Grădini zoologice

Scurt istoric al grădinilor zoologice din România

Prima grădină zoologică a fost cea din Târgoviște, ea fiind înființată în a doua jumătate a secolului XVI de către domnitorul Petru Cercel și purtând titulatura de „adăpost pentru sălbăticiuni”. Domnitorul se inspirase după celebrele grădini italiene cu animale exotice, apelând la sprijinul unor specialiști italieni în vederea amenajării grădinii. [1]

În 1929, se înființa la Sibiu prima grădină zoologică modernă, de către Uzina Electrică Sibiu, respectând rigorile unei adevărate grădini zoologice, așa cum este înțeles conceptul și astăzi.

Majoritatea grădinilor zoologice de pe teritoriul țării noastre au fost însă deschise în perioada comunistă, așa cum ar fi Grădina Zoologică București deschisă în 1955, Grădina Zoologică Oradea deschisă în anul 1962, Grădina Zoologică Târgu-Mureș deschisă în anul 1964 ori Grădina Zoologică Timișoara, deschisă în 1986.

Situația actuală a grădinilor zoologice în România

În prezent, pe teritoriul țării noastre, există un număr de 25 de Grădini Zoologice [2], autorizarea și funcționarea lor având loc în concordanță cu prevederile Legii grădinilor zoologice și acvariilor publice nr.191/2002.

Conform legii, obiectivul principal al unei grădini zoologice ar trebui să fie acela de a asigura protejarea faunei sălbatice și conservarea biodiversității [3]. Din nefericire, realitatea este departe de respectarea acestui imperativ, majoritatea grădinilor zoologice din România reprezentând o sursă importantă de profit pentru deținătorii lor, ascunse sub masca promovării unor activități educaționale ori de recreere.

De cele mai multe ori, animale adulte și sănătoase sunt smulse din habitatele lor naturale și forțate șă își petreacă întreaga viață în captivitate. În ciuda argumentelor aduse în favoarea acestor forme de agrement, cum ar fi respectarea standardelor prevăzute de lege și asigurarea unui mediu propice vieții acestor animale, adevărul este că este absolut imposibilă crearea în mod artifical a condițiilor de viață din sălbăticie. Habitatele naturale pentru care au fost construite ori la care s-au adaptat diferitele specii este unul mult prea complex pentru a putea fi reconstruit de mâna omului.

Implicațiile vieții în captivitate

Condamnarea animalelor la o viață trăită în captivitate, și implicit la înfrânarea tutror instinctelor care le caracterizează, are consecințe extrem de nocive nu numai asupra sănătății fizice a acestora, dar și asupra proceselor lor cognitive. Nenumărate studii au arătat faptul că, în ciuda aparentei adaptări a animalelor la mediul artificial construit în gradinile zoo, acestea au tendința de a dezvolta anumite stereotipii comportamentale (învârtit în jurul cuștii, autolezarea folosind diferite obiecte aflate la îndemână etc.).

Acestea stereotipii comportamentale apare ca un mecanism de apărare dezvoltat de către animale pentru a lupta cu imposibilitatea de își consuma energia și alimenta instinctele, la fel cum ar fi făcut-o în mod normal în sălbăticie. [4]

Scurt documentar despre zoochosis, comportamentele stereotipice care denotă prezența unei boli mintale la animalele private de libertate (în limba engleză)

Carnagiul susținut când mergem la ZOO

Imaginea grădinilor închisorilor zoologice din România este una mai degrabă sumbră. Oriunde ne-am îndrepta privirea, ne înconjoară un peisaj gri, adesea plind de beton crăpat ori grilaje de fier ruginite. Aici își petrec întreaga viață animalele de la Zoo, în cuști mult prea mici pentru a-și dezvolta comportamentul și a trăi o viață măcar relativ apropiată celei din sălbăticie, pentru care au fost făcute.

Deși ne lăsăm păcăliți ușor de mirajul accesului la părți o lume necunoscută, exotică, de falsa idee a scopului educațional sub care grădinile zoologice își desfășoară activitatea și a încântării de care dau dovadă mai ales cei mici atunci când iau contact cu aceste animale, nu trebuie să uităm nicio clipă ce se ascunde în spatele acestui peisaj.

Un design nesatisfăcător al cuștilor, slaba întreținere a gardurilor, lipsa barierelor despărțitoare și penuria de angajati disponibili sunt prezente în majoritatea grădinilor zoologice din țara noastră. Mai mult, alimentația lor este insuficientă ori improprie, atât datorită celor responsabili de acest aspect cât și vizitatorilor care le hrănesc printre grilaje, inconștienți, cu produse total nepotrivite lor. Totodată lipsa unui spațiu potrivit fiecărei specii face ca distanța dintre om și animal să fie adesea periculos de mică, permițând transferul bacteriilor ori virușilor și crescând posibilitatea de îmbolnăvire, atât a animalelor, cât și a oamenilor. [5]

Numeroși vizitatori au reportat adesea faptul că „Multe dintre animale sunt numai piele şi os şi sunt ţinute în mizerie, deşi arată a fi rănite sau bolnave.”(Gradina Zoologică Reșița) [6] ori că „multe dintre cuști nu sunt igienice și pot reprezenta un risc pentru sănătatea și bunăstarea animalelor”, iar „în medie, patru din cinci cuști nu oferă animalelor oportunitatea de a-și dezvolta comportamentul sau activitatea prin intermediul a diverse obiecte, în principal jucării sau dispozitive de hrănit.” [7]

Sunt grădinile zoologice educative? – Bite Size Vegan (în limba engleză)

Ce poți face pentru a opri aceste practici?

1. În primul rând, încetează să mai cumperi bilete de intrare la Zoo!
Prin achiziționarea acestora, nu faci decât să încurajezi deținătorii grădinilor zoologice în a continua această activitate plină de cruzime și a-și dezvolta afacerea, cumpărând mai multe exponate care să atragă vizitatorii și care, implicit, să le aducă profit. Așadar, nu vei face decât să susții scoaterea animalelor din habitatele lor naturale și condamnarea lor la o viață trăită în captivitate.

2. Orientează-te spre numeroasele alternative de care dispunem astăzi.
Rolul aparent educațional al grădinii zoologice poate fi extrem de ușor împlinit datorită accesului la nenumăratele resurse pe care le putem accesa. Clasicele cărți ori enciclopedii, nenumăratele documentare realizate cu maximă precizie științifică ori spectacolul oferit de realitatea virtuală sunt doar unele dintre acestea.

3. Vizitează sanctuare sau rezervații naturale
La nivelul țării noastre există numeroase sanctuare unde atât cei mici cât și cei mari pot învăța despre diferitele specii de animale prezente, într-un context mult mai prietenos, în primul rând cu etica și morala.

Vă vom face cunoștință mai jos cu câteva dintre aceste sanctuare:
Visul Luanei – organizație care își propune să ofere îngrijiri medicale de specialitate animalelor sălbatice, cu precădere celor din mediul urban și peri-urban. [8]
Spirit Animals Sanctuary – un loc în care animalele salvate de la exploatare și ucidere au sansa să traiască în libertate, pace, iubire și armonie. [9]
Save the Horses Romania – al căror scop este acel de salva caii abuzați, chinuiți, abandonați, bolnavi, unii chiar răniți în accidente rutiere și a îi ajuta să redevină sănătoși și fericiți. [10]
Libearty – bear sanctuary – căminul a peste 100 de urşi bruni, toţi salvaţi de la o viaţă crudă şi abuzivă, în captivitate. [11]
Sanctuarul Nima – o mică oază de liniște, pace și libertate pentru animalele din ferme, în special văcuțe și viței, cele mai blânde, dar și cele mai exploatate și mai abuzate animale din lume. [12]
Papi Land – sanctuar care s-a născut din dorința de a de a crea un colț de rai pentru animalele care odată aveau parte de libertatea sălbăticiei, dar, care domesticite de-a lungul timpului de om, au ajuns să fie exploatate. [13]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *