Pe întregul parcurs al existenței noastre ca specie, sistemele prin care cei slabi și lipsiți de apărare sunt exploatați de către cei care se situează pe o poziție privilegiată au fost o constantă a societății umane. Deși diferite prin scopurile urmărite, prin natura victimelor sau prin gradul de violență pe care îl implică, toate aceste sisteme au în comun același substrat – ideea conform căreia viețile unora au o importanță mai mică decât ale altora. De-a lungul timpului, categoriile sociale care au fost victimele acestor sisteme de opresiune au luptat pentru a-și afirma drepturile, pentru propria eliberare, iar când drepturile acestora au fost recunoscute, au adus cu sine și un progres moral al societății. Cauzei acestora s-au alăturat și vocile unor persoane din afara categoriilor respective, care, impulsionate de propria compasiune și de revolta față de nedreptate, s-au dedicat construirii unei societăți mai juste și mai incluzive.
Astfel, am asistat pe parcursul secolului trecut și nu numai la condamnarea unor sisteme de opresiune precum rasismul, sexismul sau clasismul (en. “classism” – discriminare bazată pe apartenența la o anumită clasă socială); pe măsură ce ideologiile urii au fost recunoscute și o parte dintre acestea chiar izolate în afara societății, o nouă lume a început sa prindă contur – o lume în care diferențele care ne-au separat timp de atâta vreme încep să se estompeze și în care dorim ca toate ființele umane sa fie tratate cu aceeași considerație.
Ar trebui oare ca acest concept să fie extins de la ființele umane la toate ființele conștiente? Această întrebare continuă să stârnească discuții, făcându-ne conștienți de propria inconsistență morală. Conform Declarației Cambridge despre Conștiință (2012), animalele non-umane posedă conștiință și au capacitatea de a manifesta comportamente gândite. Așadar, un animal poate fi considerat o ființă individuală cu valoare morală intrinsecă. De asemenea, criteriul după care ar trebui să ne ghidăm atunci când vine vorba de modul în care tratăm alte ființe este acela al capacității ființelor respective de a experimenta suferința și durerea. La fel ca noi, animalele non-umane caută să obțină plăcerea și să evite suferința. La ora actuală, capacitatea de a suferi a animalelor nu mai este o presupunere, ci un fapt dovedit. Prin urmare, comportamentul nostru față de acestea trebuie să țină seama de acest aspect.
Veganismul este consecința logică a conștientizării importanței respectării dreptului fiecărei ființe conștiente la o viață lipsită de suferință. Definit ca un stil de viață ce urmărește să excludă, pe cât de mult posibil, orice formă de exploatare a animalelor pentru mâncare, îmbrăcăminte, experimente științifice sau orice alt scop, acesta a fost adoptat de tot mai multe persoane în ultima perioadă, pe măsură ce numeroase investigații și campanii de informare au adus la cunoștința publicului larg abuzurile și condițiile de viață mizere din spatele industriilor producătoare de carne și alte produse de origine animală. Numeroasele documentare lansate în ultimii ani care prezintă amănunțit acest subiect (Earthlings, Live and Let Live, The Ghosts in Our Machine, Peaceable Kingdom), precum și rețelele de socializare care au făcut informația să fie accesibilă tuturor, au jucat un rol important în trezirea conștiinței maselor.
În același mod în care anti-rasismul a reprezentat o mișcare de dreptate socială pentru persoanele de culoare, sindicalismul pentru muncitorii exploatați sau feminismul pentru femeile oprimate de societatea patriarhală, putem spune că veganismul reprezintă o mișcare de dreptate socială pentru animale. O diferență semnificativă este aceea că, dacă în cazul femeilor, muncitorilor sau persoanelor de culoare, categoriile exploatate au avut puterea să lupte (și) ele însele pentru a-și face vocea auzită, animalele non-umane sunt complet lipsite de apărare, responsabilitatea luptei pentru drepturile acestora revenindu-le în totalitate celor care se dedică acestei cauze; prin urmare, lupta pentru această nouă cauză este în mod considerabil mai dificilă și mizează în principal pe capacitatea oamenilor de a se elibera de preconcepții și de condiționarea culturală la care au fost supuși de societatea în care trăiesc și de a conștientiza impactul pe care alegerile lor îl au asupra vieții și fericirii altor ființe.
Din fericire, ultimii ani au adus cu sine noi generații mult mai capabile să gândească liber, să vadă dincolo de tradiții, de obiceiuri, de norme sociale, să își formeze propriile opinii și să reacționeze la nedreptăți și abuzuri, fapt ce se reflectă și în popularitatea pe care a câștigat-o veganismul. Pe măsură ce acest stil de viață a intrat în atenția tot mai multor persoane, aportul considerabil al acestuia în construirea unei lumi mai bune a devenit evident: beneficiile legate de sănătate, reducerea consumului de apă, a emisiilor de gaze cu efect de seră și implicit contribuția la stoparea fenomenului încălzirii globale, la care se adaugă și aspectele precum economisirea resurselor și combaterea foametei la nivel global. Industria agriculturii animale consumă multe resurse, fiind nesustenabilă în condițiile actuale, fapt recunoscut și de organizații internaționale prestigioase precum ONU. Într-o lume în care oamenii suferă din cauza foametei, iar mediul este afectat de schimbările climatice și de defrișările necesare obținerii de teren arabil, o soluție pentru toate aceste chestiuni este mai mult decât binevenită.
Puterea de a contribui la o schimbare înspre mai bine stă în mâinile noastre. Putem alege să închidem ochii și să ignorăm problemele cu care această lume se confruntă, preocupându-ne doar de propriul confort sau putem să acționăm în conformitate cu propriile principii și să arătăm că ne pasă de lumea înconjurătoare. Totul se rezumă la alegerile pe care le facem.
