Ziua Mondială a Veganismului este un eveniment sărbătorit de către veganii de pretutindeni în prima zi a lunii noiembrie.
Totuși, de ce se sărbătorește tocmai atunci? Să mergem înapoi în timp, în al doilea război mondial. În august 1944, în Regatul Unit, Donald Watson și Elsie Shrigley (cei doi fondatori ai mișcării vegane) făceau parte din Societatea Vegetariană, cea mai veche organizație englezească. Cei doi au decis cu mult timp în urmă să excludă din alimentația lor consumul de orice fel de produse de origine animală. Însă Societatea Vegetariană nu le-a permis să își diferențieze stilul de viață, iar această piedică i-a împins pe Watson și Shrigley să înființeze, împreună cu alți 23 membri, Societatea Vegană.
Termenul cu care au ales să își identifice noua organizație a fost dezbătut mult timp. În noiembrie 1944, Watson a organizat o întâlnire cu șase vegetarieni neconsumatori de lactate, în care au decis împreună să adopte termenul „vegan”, ca o prescurtare a cuvântului „vegetarian”.
Cuvântul „vegetarian” înseamnă, la origine, fără ingrediente de origine animală, iar pentru cei care consumă ouă și/sau lactate există alți termeni precum „lacto-vegetarian”, „ovo-lacto-vegetarian”, însă, în timp, semnificațiile s-au alterat, iar mulți dintre cei care consumă lapte, ouă și, uneori, chiar și pești și alte ființe marine, se identifică în prezent cu termenul „vegetarian”. De aceea a existat necesitatea adoptării unui cuvânt nou, însă cu o definiție mai amplă, care nu se rezumă doar la alimentație, după cum vom vedea în continuare.
Într-un interviu apărut pe 11 august 2004, primul președinte al Societății Vegane a declarat: „Mi-am invitat cititorii să sugereze un cuvânt mai concis pentru a înlocui expresia «vegetarian neconsumator de lactate». S-au făcut sugestii bizare precum «dairyban» (interzise lactatele), «vitan», «benevore», «sanivore», «beaumangeur» etc. Până la urmă am mers pe sugestia mea, «vegan», conținând primele trei și ultimele două litere din «vegetarian». Cuvântul a fost acceptat de Dicționarul englezesc Oxford și nimeni nu a încercat să îl îmbunătățească de atunci.”
Când societatea a fost înregistrată ca organizație nonprofit în 1979, Actul constitutiv și Statutul organizației au arătat această definiție: „…o filosofie și un mod de viață care încearcă să excludă, pe cât posibil și practicabil, toate formele de exploatare și cruzime împotriva animalelor, a celor folosite ca sursă de hrană, îmbrăcăminte sau în orice alt scop și, ca o extindere, promovează dezvoltarea și utilizarea metodelor alternative care nu folosesc animalele, pentru beneficiul omului, al animalelor și al mediului înconjurător. În ce privește alimentația, aceasta implică excluderea tuturor produselor provenite complet sau parțial de la animale”.
În acest început al veganismului, în declarația sa, putem afla deja răspunsul la multe întrebări provocatoare (precum: „Dacă ești vegan cu adevărat, de ce mergi cu mașina, avionul sau cu trenul? Nu ar trebui să te miști deloc. Omori multe insecte!” sau „Dacă ești vegan cu adevărat, nu ar trebui să respiri! Ai idee câte organisme plutesc în aer?!”), și anume: pe cât posibil și practicabil. Veganismul nu e despre a fi perfect și pur, ci a trăi laolaltă cu celelalte ființe într-un mod cât mai puțin distructiv. A nu consuma animale și produse obținute din suferința lor este minimul pe care fiecare dintre noi îl poate face și, aș putea adăuga, îl poate realiza cu mai mare ușurință în zilele noastre decât în perioada înființării Societății Vegane. Mai departe, fiecare are propria sa evoluție către o un mod de viață mai bun și etic.
Dar, revenind la întrebarea originală: de ce se sărbătorește pe 1 noiembrie? Data a fost hotărâtă în 1994 de către Louise Wallis, președintele de atunci al Societății Vegane din Regatul Unit, pentru a comemora 50 de ani de la înființarea organizației și de la introducerea în vocabular a termenilor „vegan” și „veganism”. În 2011, Louis Wallis a declarat: „Știam că Societatea a fost înființată în noiembrie 1944, dar nu știam data exactă, așa că am ales ziua de 1 noiembrie.” Donald Watson a declarat într-un interviu că această decizie a fost luată fără a lua în considerare faptul că în calendarul creștin, pe 1 noiembrie se celebrează Ziua Tuturor Sfinților…
E o coincidență interesantă. Însă nu doresc să insinuez că veganii ar fi precum niște sfinți. Veganii sunt doar mai buni acum – că au ales să nu facă rău nenecesar altor animale – față de cum erau înainte. Sunt doar o versiune mai bună a propriei lor persoane. Ei nu fac niciun fel de sacrificiu, ci doar au încetat să ia lucruri care nu le aparțin. Nu țin post și nu se restricționează, ci consumă burgeri vegetali delicioși, prăjituri însiropate sau glazurate, înghețată cremoasă din fructe, preparate tradiționale care evocă amintiri frumoase, dar fără ingrediente de origine animală, fiindcă au înțeles că animalele nu sunt ingrediente. Nu urmează o religie aparte, ci pun sub semnul întrebării lucrurile învățate de mici despre supremația omului și dreptul său „nativ” de a stăpâni și exploata animalele și resursele planetei. A fi vegan nu e un lucru nobil, ci o alegere firească și necesară.
Dacă îți dorești să încerci un program alimentar vegetal și nutritiv, cu îndrumare la tot pasul de către voluntari cu mai multă experiență și cu materiale la dispoziția ta realizate de specialiști în nutriție vegană, îți recomand să te înscrii pe Challenge22. De asemenea, poți răsfoi oricând articolele noastre sau chiar ne poți contacta dacă ai nevoie de sfaturi.
La mulți ani vegani, tuturor!
Traducere/adaptare de pe: https://www.oipa.org/international/world-vegan-day/