Timp de citire: 5 minute
Majoritatea oamenilor condamnă cruzimea față de animale și încearcă să evite acele lucruri care le fac rău pentru că e firesc să ne pese de felul în care alegerile noastre îi afectează pe cei din jur. Dar am crescut într-o societate care nu alocă suficient interes provenienței și modului de fabricare a mâncării, a hainelor, a obiectelor casnice ș.a.m.d. Ne-am învățat că ni se cuvin, așa că nu e de mirare că de cele mai multe ori nu ne trece prin minte că cineva a avut de suferit în fabricarea unui obiect atât de banal precum o pilotă sau o jachetă.
Care sunt criteriile după care alegem o pilotă sau o jachetă în sezonul rece? Contează dacă este căptușită cu puf natural sau sintetic? Care este prețul real al unui articol cu puf?
Metode de exploatare a păsărilor pentru puf
Puful este stratul de penaj moale, cel mai apropiat de pielea anzeriformelor (gâște, rațe, lebede ș.a.), format din filamente ușoare, creând o structură tridimensională care captează aerul și conferă pufului proprietăți izolatoare. Așadar, puful este menit să țină de cald păsărilor, dar este folosit și promovat ca izolator natural pentru hainele și așternuturile oamenilor, în ciuda faptului că s-au dezvoltat alternative inovatoare și eficiente. Există o întreagă industrie care exploatează păsările pentru penajul lor, iar metodele de recoltare nu sunt așa cum v-ați aștepta.
Probabil că o întrebare pe care am adresa-o fiecare dintre noi ar fi: penele și puful nu sunt un produs secundar al industriei cărnii și ouălor?
Da și nu.
Sunt trei metode de obținere a pufului, toate implicând folosirea și în final uciderea păsărilor implicate.
1. Colectarea post mortem
Pentru această metodă, penajul este înlăturat de pe trupurile păsărilor după ce acestea au fost ucise pentru carnea și organele lor interne. Procesul constă în opărirea păsărilor în apă fierbinte pentru 1-3 minute pentru ca fulgii să fie ușor de smuls. La urmă se înlătură și puful, manual sau cu un aparat.
2. Jumulirea pe viu
Jumulirea pe viu constă în imobilizarea păsării în timp ce fulgii sunt smulși din pielea lor. Dacă pielea se rupe în acest proces, aceasta este cusută la loc cu acul (fără analgezic și dezinfectant), iar pasărea este lăsată să se refacă până la următoarea „recoltă”. Multe păsări mor în urma acestui procedeu dureros și traumatizant.
Practica este repetată la fiecare 6-7 săptămâni până când pasărea este trimisă la abator, dacă nu moare înainte de acel termen.
Păsările exploatate și pentru penajul lor sunt ținute în viață mai mult timp decât cele pentru carne, pentru a putea fi jumulite de mai multe ori, ceea ce permite ca puful regenerat să fie mai voluminos, un izolator mai bun cu o greutate mai mică.
3. Colectarea de la păsările vii
Colectarea pufului, a fulgilor și a penelor de la gâște și rațe vii este definit ca înlăturarea prin periere a penajului „copt” datorat fenomenului de năpârlire.
În timp ce colectarea pare a fi mai blândă decât jumulirea, în majoritatea cazurilor, sute de păsări sunt periate în aceeași perioadă. E puțin probabil ca toate păsările să fie în aceeași etapă a năpârlirii, iar fulgii oricum se dezvoltă în perioade diferite pe părți diferite ale corpului, așa că păsările sunt adesea „jumulite pe viu” „din greșeală”. În plus, metodele de capturare și imobilizare a păsărilor sunt aceleași fie că penele sunt colectate fie că sunt smulse. Într-un studiu al EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), se precizează că în timpul colectării, fracturile și dislocările oaselor sunt frecvente, iar uneori păsările se sufocă.
Puful smuls de pe gâștele vii este considerat a fi mai valoros, având o putere de umplere („fill power”) de 800-900 in³/oz (în magazinele din România se folosește tot sistemul imperial de unități). Acest puf intră la categoria „premium”, este folosit la așternuturi de pat, saci de dormit, iar unii producători caută îndeosebi puf smuls de pe animale vii.
Legătura dintre puf și foie gras
Se spune că pentru jachete, puful de la păsări vii nu este considerat la fel de potrivit din cauză că se comprimă prea mult deci, teoretic, puful folosit în acest caz este cel care rămâne de la industria cărnii, în special industria foie gras. Exploatarea și îmbolnăvirea intenționată a rațelor și gâștelor pentru obținerea ficatului gras (practic păsările sunt bolnave de steatoză hepatică) implică de asemenea niște practici inumane și dureroase, păsările fiind hrănite forțat printr-un tub lung introdus pe gât.
În gazeta de agricultură se găsesc informații detaliate despre procedura îndopării gâștelor și rațelor:
În general, timpul normal pentru îndopare este de 20-30 de zile cu tendința de a reduce această perioadă la 21 de zile. În practică, operatorul determină încetarea acțiunii în momentul când gâsca nu mai digeră, respirația devine greoaie și zgomotoasă, fecalele de culoare verzuie conțin boabe de porumb nedigerate, ficatul este palpabil în cavitatea abdominală, privirea bobocului este tulbure, coada capătă formă de evantai. Ca urmare a depunerii grăsimii subcutanate în regiunea coccigiană se observă tendința de a cădea pe spate datorită schimbării centrului de greutate prin dispunerea inegală în masa corporală a depozitelor de grăsime; ciocul și picioarele capătă o tentă de culoare mai deschisă.
Producerea de foie gras a fost deja interzisă în câteva țări: Marea Britanie, Austria, Germania, Polonia, Luxemburg, Danemarca, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Republica Cehă și în majoritatea Statelor Unite ale Americii.
80% din puful folosit la nivel mondial provine din fermele chinezești, unde se practică jumulirea pe viu. Organizația PETA a publicat imagini tulburătoare din astfel de ferme. Proprietarii fermelor au recunoscut că recoltează tone de puf în fiecare an, ceea ce înseamnă că sute de mii de păsări sunt jumulite de vii în fiecare an.
Această practică are loc și în țări precum Ungaria (cel mai mare exportator de puf pentru Europa), Ucraina, Rusia, Turcia, Moldova, Polonia, iar în România încă se jumulesc de vii păsările atât la țară, pentru „zestre”, cât și în ferme pentru export sau pentru prelucrare în unități locale.
Chin pentru animale și nu numai
După Turcia, industria textilă din România este cea mai importantă din Europa Centrală și de Est și reprezintă atelierul ieftin al Europei, adică un „sweatshop” unde croitorii muncesc chiar și 12 ore pe zi (inclusiv sâmbăta), în condiții grele, pe bani puțini. Principalii cumpărători sunt Dolce & Gabbana, Armani, Eugen Klein, H&M, Zara, C&A, Gerry Weber, iar anul trecut Moncler (producător italian de jachete din puf de gâscă și blană naturală) a închiriat o fabrică în Bacău. Un reportaj italian despre comerțul cu puf și fulgi vorbește despre mutarea întregii producții Moncler în țări precum România, Armenia și Transnistria, unde mâna de lucru e foarte ieftină, astfel că terții implicați primesc 30-45 euro pentru produsul finit, în timp ce în magazine se vinde și cu 1200 euro.
Este legislația pentru bunăstarea animalelor suficientă?
Cumpărătorul oarecum preocupat de bunăstarea animalelor se poate interesa dacă puful a fost smuls de pe păsări moarte sau vii, dar comercianții adesea nu vor ști să răspundă, iar furnizorii obișnuiesc să pună etichete neadevărate pentru a induce în eroare cumpărătorii întrucât tot mai mulți oameni informați de aceste lucruri nu doresc să cumpere produse din puf smuls de pe păsări vii. Nici nu există un test anume prin care să ne putem da seama de proveniență. Dar, indiferent de metoda de „recoltare”, orice achiziție de puf natural finanțează industriile care exploatează și în final ucid animalele.
Alternativă
Pentru cumpărături responsabile, accesați acest articol despre cum se poate alcătui o garderobă fără cruzime, chiar și fairtrade, iar pentru un somn confortabil, e bine de știut că pilotele și pernele din puf sintetic hipoalergenic sunt o alegere mai sănătoasă, putând fi spălate mai des și la temperaturi mai mari care distrug acarienii și bacteriile.
Acestea fiind zise, după ce criterii îți vei face cumpărăturile iarna aceasta?
Referințe
Despre comerțul cu puf și pene:
CBS News: A foul truth behind the down in pillows and comforters
DailyMail UK: The Barbaric Cost of your Winter Coat
GentleWorld: How Down Feathers are Collected
SpeakUpForTheVoiceless: Down and Feather Trade
Studiul EFSA
Reportaj Rai3
Producția de foie gras: Gazeta de agricultură
Investigații PETA:
Articol + campanie
Articol
Despre sweatshopurile românești: Stitched Up: Romania Factsheet
Cumpărături cruelty-free: Vegan în România – Cum să-ți construiești garderoba fără cruzime
